Căderea îngerilor răzvrătiți

Căderea îngerilor răzvrătiți este un tablou din 1562, pe lemn de stejar, de Pieter Bruegel cel Bătrân, în care Sfântul Mihail și îngerii loiali îi alungă din cer pe îngerii răzvrătiți, în timp ce aceștia se transformă în monștri hibrizi; aparține Muzeelor Regale de Arte Frumoase ale Belgiei din Bruxelles.

Ce arată Căderea îngerilor răzvrătiți?

Bruegel transformă căderea îngerilor răzvrătiți într-o bătălie cosmică aglomerată. Sfântul Mihail și îngerii credincioși înfruntă un roi de trupuri deformate și creaturi stranii. Cerul pare să se reverse într-o lume în care nimic nu își păstrează o formă stabilă.

Pictată pe lemn de stejar în 1562, lucrarea aparține Muzeelor Regale de Arte Frumoase ale Belgiei, din Bruxelles. Suprafața lată îi oferă lui Bruegel spațiu pentru a construi un conflict imens din nenumărate confruntări mărunte.

De ce se transformă îngerii lui Bruegel în monștri?

Densitatea este cea care șochează. Aripi, cochilii, solzi de pește, chipuri și membre se ciocnesc în combinații imposibile. Ființele învinse par să își piardă identitatea în cădere, făcând răzvrătirea să semene cu prăbușirea lumii naturale.

Acești monștri răsplătesc și observația atentă. În trupuri necunoscute apar forme animale ușor de recunoscut. Bruegel aduce curiozitatea față de natură într-o scenă religioasă, făcând cunoașterea și teama greu de despărțit.

Privește atent: monștrii sunt construiți din lucruri reale. Muzeele Regale de Arte Frumoase ale Belgiei indică aripile negre cu galben ale unui fluture coadă-de-rândunică sub piciorul drept al lui Mihail, un pește-balon în dreapta sus și carapacea unui armadillo, un animal din Lumea Nouă, care se întărește în armură de metal pe măsură ce cade în umbră. Un înger căzut poartă chiar un cadran solar portabil din fildeș pe post de platoșă. Muzeul compară tabloul cu un cabinet de curiozități, unde colecționarii puneau naturalia, lucruri făcute de natură, lângă artificialia, lucruri făcute de oameni. Iadul lui Bruegel e aprovizionat ca încăperea unui colecționar. (Royal Museums of Fine Arts of Belgium on Google Arts & Culture)

Cum a compus Bruegel bătălia?

Sfântul Mihail dă bătăliei o axă. Armura și postura lui dreaptă rămân clare în mijlocul confuziei. În jurul său, privirea întâlnește creaturi care pot părea comice, grotești și neliniștitoare în același timp.

Contrastul dintre spațiul de sus, mai luminos, și lumea aglomerată de jos dă căderii o direcție. Totuși, nicio cale unică nu conduce privirea prin întreaga imagine: încă o aripă, un maxilar sau un chip întrerupe mereu călătoria.

Ce s-a întâmplat cu tabloul după 1562?

Chiar și cea mai mică ființă hibridă face parte din drama mai amplă. Unele trăsături par familiare, dar nicio creatură reală nu ar putea avea acea combinație de părți. Privitul de aproape devine un mod de a trăi instabilitatea formelor care umplu tabloul.

Multă vreme, tabloul și-a pierdut numele pictorului. Muzeele Regale l-au cumpărat în 1846 crezând că e al fiului lui Bruegel, Pieter Brueghel cel Tânăr, iar o vreme a fost atribuit lui Hieronymus Bosch. Abia în 1898 au fost descoperite data și semnătura, MDLXII / BRVEGEL, în stânga jos, ascunse de ramă. Muzeul citește în el și un avertisment: în 1562, cardinalul Granvelle era prins într-o luptă pentru putere cu nobili locali precum Wilhelm de Orania, iar după criza iconoclastă din 1566, spune muzeul, avertismentul împotriva orgoliului a devenit o realitate dureroasă. (Royal Museums of Fine Arts of Belgium on Google Arts & Culture)

Bruegel ține această abundență laolaltă prin compoziție. Bătălia pare haotică, dar fiecare creatură are un loc ales intenționat în tablou. Fiecare nouă privire dezvăluie cum formele aranjate cu grijă fac această luptă fantastică atât de vie.

Detaliile dintr-o privire

1. 1 Îngerii cad din cer. În cădere, se transformă în monștri.
2. 2 Sfântul Mihail, în armură, ține centrul luminos.
3. 3 Pești. Insecte. Lucruri fără nume. Asta devine răzvrătirea.
4. 4 Sunt făcuți din lucruri reale: aripi de fluture, un pește-balon, carapacea unui tatu.
5. 5 În stânga, un înger alb taie mulțimea.
6. 6 Cândva, a trecut drept un Bosch. În 1898, semnătura lui Bruegel a ieșit la iveală, ascunsă de ramă.

Surse și lecturi suplimentare

• Căderea îngerilor răzvrătiți — Muzeele Regale de Arte Frumoase ale Belgiei
• Biografia artistului: Pieter Bruegel cel Bătrân (Wikipedia, în engleză)
• Căderea îngerilor răzvrătiți (Wikipedia, în engleză)

Explorează un alt tablou

• Lucifer — Franz von Stuck

  O figură vigilentă iese din întuneric; postura reținută și ochii palizi concentrează tensiunea tabloului.

• Pandemoniu — John Martin

  John Martin imaginează palatul demonilor din „Paradisul pierdut“ al lui Milton, ridicat peste lavă sub un cer întunecat.

• Îngerul căzut — Alexandre Cabanel

  Cabanel îl arată pe Satan căzut, ascunzându-și rușinea, în timp ce îngerii pe care i-a pierdut se înalță în spate.

• Autoportret cu Moartea cântând la vioară — Arnold Böcklin

  Moartea se apleacă peste umărul lui Böcklin și cântă la vioară, în timp ce artistul ascultă cu paleta și pensula în mâini.

Răsfoiește fiecare poveste a picturii · Întrebări frecvente